post

COMUNICAT DE PRESĂ – 26.10.2020

În contextul pandemiei COVID-19, impactul închiderii programelor pentru copilăria timpurie asupra bunăstării și dezvoltării pe termen lung a copiilor cu vârste cuprise intre 0-6  ani ar trebui luat în considerare mai atent. În contextul urgenței imediate de a preveni răspândirea virusului, riscurile și impactul pe termen lung sunt ignorate, în timp ce beneficiile suspendării și închiderii serviciilor educaționale nu au putut fi demonstrate în mod clar prin cercetări în curs.

Următoarele argumente vin in sprijinul cererii de a menține programele de educație timpurie deschise în perioada pandemiei și oferă motive importante, valide, pe care autoritățile competente ar trebui să le aibă în vedere pentru această cerere. Argumentele țin seama în primul rând de nevoile specifice copiilor și de situația părinților.

Este un fapt demonstrat că primii ani ai copilăriei de la zero la șase ani reprezintă o perioadă de formare extrem de importantă pentru dezvoltarea neurologică și bunăstarea vieții. În această perioadă, relațiile pozitive, semnificative, jocul activ și explorarea sunt esențiale pentru bunăstarea și dezvoltarea copiilor.

Deja, studiile din ultimii ani efectuate de cercetători din întreaga lume demonstrează că timpul petrecut în fața ecranelor afectează rezultatele dezvoltării copiilor mici. Organizația Mondială a Sănătății recomandă offcial nu mai mult de o oră pe zi de stat în fața unui  ecran pentru copiii între 2-4 ani și cu cât mai puțin, cu atât mai bine. Cu toate acestea, în prezent programele pentru copii mici sunt închise și mulți dintre ei sunt acum expuși la mult mai mult decât aceste limite recomandate.

În timp ce învățarea online poate fi o opțiune viabilă pentru copiii mai mari care sunt capabili să lucreze relativ independent, în mod clar nu este o opțiune adecvată din punct de vedere al dezvoltării pentru primii ani. Institutul Național de Sănătate din SUA, începând cu anul 2018 colectează date ce arată că mai mult de 2 ore pe zi petrecute în fața ecranelor de către copii, duc la un scor redus în ceea ce privește limbajul și abilitățile cognitive, iar în cazul copiilor care petrec mai mult de șapte ore zilnic experimentează o subțiere a cortexului creierului, care este legat de gândirea și raționamentul critic. 

Un alt factor care nu poate fi neglijat este efectul extrem de captivant, stimulând dopamina, al jocurilor care au bucle scurte de feedback de tip recompensă care dăunează capacității neurologice a copiilor de a dezvolta răbdarea, le reduce capacitatea de atenție și abilitățile de autoreglare.

Părinții care nu pot beneficia de serviciile de educație timpurie din cauza închiderii în contextul COVID-19, trebuie să jongleze cu responsabilitățile locului de muncă, cu supravegherea propriilor copii, ducând deseori la expuneri crescute la timp de vizionare sau chiar la neglijare. Mulți nu se află într-o situație în care este fezabil să angajeze o bonă sau să implice bunicii. 

În plus, închiderea programelor structurate de educație timpurie obligă părinții să găsească metode de a integra copilul în viața profesională și de a găsi mai multe activități pentru acesta. Astfel, în ultima săptămână, când grădinițele s-au închis, mulți părinți s-au trezit în situația în care să fie nevoiți să îi aducă pe copii la locul de muncă,  la cumpărături, la locuri de joacă aglomerate, fapt care are un potențial mai mare de infectare cu noul virus, decât la o structură de educație timpurie.

De asemenea, nivelul șomajului a crescut în rândul femeilor care sunt în cele mai multe cazuri condiționate să aibă grijă de casă și de copil. Două treimi din totalul șomerilor din România în perioada pandemiei sunt femei. Acest aspect are efecte negative asupra economiei țării, dar mai ales este un pas înapoi în efortul de obținere al egalității de gen.

Perioada pandemiei a pus o presiune suplimentară pe familiile ce au deja un risc crescut de expunere la violență domestică, alcool, abuz și neglijență. Numărul cazurilor de violență domestică a crescut considerabil de la începutul anului și până în prezent. Reducerea sau eliminarea timpului departe de posibilul agresor, are efecte traumatice asupra dezvoltării timpurie a copilului, putând să îi pună chiar și viața în pericol.

Menținerea programelor de îngrijire timpurie în condiții de siguranță și deschise în această perioadă este esențială pentru a garanta bunăstarea pe termen lung a unei întregi generații de copii. Programele pentru copilărie timpurie, care respectă cu strictețe recomandările de sănătate pentru prevenirea răspândirii infectării cu noul virus,  oferă un mediu mai sigur și mai protejat, care asigură dezvoltarea generală a copiilor, decât atunci când trebuie să rămână acasă în situații în care părinții nu sunt capabili să le ofere același nivel de atenție, stimulare și socializare disponibile într-un program structurat.

Într-adevăr, există un studiu realizat de Enric Alvarez în Spania, care analizează datele în urma redeschiderii școlilor din cinci comunități din Spania, și nu s-a găsit nicio corelație consistentă în raport cu creșterea cazurilor, așa cum ar fi de așteptat dacă redeschiderile ar fi accelerat răspândirea. De asemenea, un studiu de la Universitatea Yale, nu a găsit o rată mai mare de infecții în rândul lucrătorilor din domeniul educației timpurii care au continuat să lucreze cu copiii în primele trei luni ale pandemiei față de cei care au rămas acasă. 

Deoarece copiii mici prezintă un risc scăzut de a dezvolta simptome severe de COVID-19, îndică faptul că beneficiile programelor față în față pentru copilărie timpurie, în special în ceea ce privește impactul pe termen lung, pot depăși cu mult orice beneficiu pe termen scurt în reducerea răspândirii virusului.

Se solicită factorilor de decizie politică și Comitetului de Urgență din București să mențină programele de educație pentru copii mici deschise – nu doar creșele și afterschool-urile, ci și grădinițele publice și private, bineînțeles cu toate măsurile de precauție igienică necesare, măsuri care au fost deja definite;  închiderea putând-se realiza de la caz la caz, dacă focarele apar într-o anumită instituție.

Pentru mai multe detalii:

Denise Deshaies

Președinte Asociația Educației Neoumaniste

didi@neoumanism.org

www.neoumanism.org / www.gradinita-rasarit.ro

0744565252